Ziua Mondială a sănătății orale - 20 martie 2025
Material informativ
către desfășurarea Zilei Mondiale a sănătății orale - 20 martie 2025
În fiecare an, în data de 20 martie, la nivel internaţional este marcată Ziua Mondială a Sănătăţii Orale. Această zi pune accentul pe importanța unei sănătăți orale cât mai bune, crește fradul de informare cu privire la bolile cavității orale și încurajează oamenii să aibă o igienă dentară corespunzătoare.
Ziua mondială a sănătății orale a lansat anul precedent o campanie pe o durată de trei ani, care în 2025, pune accentul pe conexiunea gură-minte, cu sloganul „O gură fericită este... O minte fericită”. Campania va aborda un alt subiect vital: conexiunea dintre sănătatea orală și bunăstarea mentală.
Mesajele cheie ale Campaniei
Nici o durere nu poate să ne doboare
Bolile bucale pot provoca durere, disconfort, infecții și pot perturba tiparele de alimentație și somn, toate acestea putând afecta negativ atât sănătatea fizică, cât și cea mentală. Aceste probleme pot duce, de asemenea, la ratarea serviciului sau a școlii, afectând locul de muncă și performanța academică. Din fericire, majoritatea bolilor bucale pot fi prevenite, ceea ce înseamnă că durerea și infecțiile pot fi evitate.
Stima de sine și încredere
O sănătate orală bună poate crește atât stima de sine, cât și încrederea în sine. A ne simți bine în privința zâmbetului poate îmbunătăți modul în care ne privim, contribuind la o stare de spirit pozitivă.
Bunăstarea socială
Relațiile sănătoase și interacțiunile semnificative sunt esențiale pentru o minte fericită.
Menținerea unei sănătăți orale bune poate spori încrederea în mediile sociale, încurajând să ne implicăm în interacțiuni, mai degrabă decât să le evităm din cauza durerii sau a jenei.
Calitatea vieții
O gură sănătoasă permite să ne bucurăm de viață - indiferent dacă este vorba de a mânca, de a vorbi sau de a râde - fără disconfort sau îngrijorare.
Îmbunătățește capacitatea de a ne angaja în activitățile zilnice cu ușurință și încredere.
Sănătatea creierului
O sănătate orală bună înseamnă mai puține bacterii dăunătoare, care pot susține o sănătate mai bună a creierului - legând o gură fericită de bunăstarea cognitivă.
Zâmbim mai mult
Acoperirea gurii sau reținerea zâmbetului poate influența atât modul în care ne simțim, cât și modul în care ne percep alții. Zâmbetul nu reflectă doar fericirea, ci sporește și bunăstarea emoțională. O gură sănătoasă poate oferi încrederea de a zâmbi mai des, îmbunătățind starea generală de spirit și starea mentală.
Generații viitoare mai luminoase
Insuflarea unor obiceiuri bune de sănătate orală la copii îi ajută să se pregătească pentru succes, contribuind atât la un zâmbet mai sănătos, cât și la un viitor mai luminos. Aceste obiceiuri nu numai că le susțin sănătatea fizică, ci contribuie și la bunăstarea lor generală pe măsură ce cresc.
Sănătatea bucală este un drept nu un privilegiu
Există inegalități majore în domeniul sănătății orale, atât în interiorul țărilor, cât și între țări și, deși bolile orale sunt în mare măsură prevenite, povara globală rămâne inacceptabil de mare.
Cei săraci și dezavantajați din societate suferă de un nivel disproporționat de înalt de îmbolnăvire, îngrijirea adecvată și accesibilă nu este accesibilă tuturor și rămâne de implementat o prevenire eficientă a bolilor bucale la nivel de populație.
Bolile orale reprezintă o problemă majoră de sănătate pentru multe țări și au un impact negativ asupra oamenilor de-a lungul vieții. Bolile bucale duc la durere și disconfort, izolarea socială și pierderea încrederii în sine și sunt adesea legate de alte probleme grave de sănătate.
Povara bolilor bucale este în creștere, în special în țările cu venituri mici și medii. O bună sănătate orală este esențială pentru a mânca, a respira și a vorbi și contribuie la sănătatea generală. Durerea și disconfortul asociate cu bolile bucale îngreunează concentrarea, pot determina oamenii să rateze școala sau serviciul și pot duce la izolarea socială. Lăsat netratat, impactul asupra sănătății al bolilor bucale poate fi sever.
Fapte cheie
Bolile bucale, deși pot fi prevenite în mare măsură, reprezintă o povară majoră pentru sănătate pentru multe țări și afectează oamenii de-a lungul vieții, provocând durere, disconfort și chiar moarte.
Se estimează că bolile bucale afectează aproape 3,5 miliarde de oameni.
Cariile dentare netratate la dinții permanenți sunt cea mai frecventă afecțiune de sănătate.
Prevenirea și tratamentul afecțiunilor de sănătate orală sunt costisitoare și, de obicei, nu fac parte din pachetele de beneficii ale acoperirii universale de sănătate naționale.
Majoritatea țărilor cu venituri mici și medii nu au suficiente servicii disponibile pentru prevenirea și tratarea afecțiunilor de sănătate orală.
Bolile bucale sunt cauzate de o serie de factori de risc modificabili comuni multor boli netransmisibile, inclusiv consumul de zahăr, consumul de tutun, consumul de alcool și igiena orală precară, determinanții sociali și comerciali care stau la baza acestora.
Majoritatea afecțiunilor de sănătate orală sunt în mare măsură prevenite și pot fi tratate în stadiile incipiente. Cele mai multe cazuri sunt cariile dentare, bolile parodontale, pierderea dinților și cancerele bucale. Alte afecțiuni orale de importanță pentru sănătatea publică sunt crăpăturile orofaciale, noma (boală gangrenoasă severă care debutează în cavitatea bucală și afectează mai ales copiii) și traumatismele oro-dentare.
Prevalența principalelor boli orale continuă să crească la nivel global odată cu creșterea urbanizării și schimbările condițiilor de viață. Acest lucru se datorează în primul rând expunerii inadecvate la fluor (în alimentarea cu apă și produsele de igienă orală, cum ar fi pasta de dinți), disponibilitatea și accesibilitatea alimentelor cu conținut ridicat de zahăr și accesul redus la serviciile de îngrijire orală în comunitate. Comercializarea alimentelor și a băuturilor bogate în zahăr, precum și a tutunului și a alcoolului, au condus la un consum în creștere de produse care contribuie la afecțiunile de sănătate orală și la alte boli netransmisibile.
S-a estimat că bolile bucale afectează aproape 3,5 miliarde de oameni din întreaga lume, 3 din 4 persoane afectate trăind în țări cu venituri medii. La nivel global, se estimează că 2 miliarde de oameni suferă de carie de dinți permanenți și 514 milioane de copii suferă de carie de dinți primari.
Bolile bucale sunt din ce în ce mai recunoscute ca fiind una dintre cele mai răspândite afecțiuni în Europa, afectând aproape jumătate din populația europeană. În ciuda prevalenței ridicate, acoperirea legală a îngrijirii stomatologice este limitată în multe țări europene, așa cum demonstrează pachetele de servicii restrânse și finanțarea privată ridicată în comparație cu alte servicii de sănătate.
Factorii de risc
Cele mai multe boli și afecțiuni orale au în comun factori de risc modificabili, cum ar fi consumul de tutun, consumul de alcool și o dietă nesănătoasă, bogată în zaharuri libere, care sunt comune celor 4 BNT principale (boli cardiovasculare, cancer, boli respiratorii cronice și diabet).
În plus, diabetul a fost legat într-un mod reciproc de dezvoltarea și progresia bolii parodontale. Există, de asemenea, o legătură cauzală între consumul ridicat de zahăr și diabet, obezitate și cariile dentare.
Inegalități în sănătatea orală
Bolile bucale afectează în mod disproporționat membrii săraci și dezavantajați din punct de vedere social ai societății. Există o asociere foarte puternică și consistentă între statutul socioeconomic (venit, ocupație și nivel de educație) și prevalența și severitatea bolilor bucale. Această asociere există de la copilărie timpurie până la vârsta înaintată și în rândul populațiilor din țările cu venituri mari, medii și mici.
În Republica Moldova, se observă o tendință de creștere a vizitelor la stomatologi a populației de la 52,6 la 100 mii populație în 2022, la 58,0 în 2023. La copii de vârsta -17 ani numărul de vizite la stomatologi a constituit în anul 2023 - 94,0 vizite, în 2022 - 82,1 vizite la 100 mii locuitori. De asemenea, a crescut ponderea adulților și a copiilor implicați în programe de profilaxie, ajungând la 16,9% la adulți în 2023, respectiv 14,1% în a. 2022, la copii de vâsta 0-17 ani în 2023 a constituit 55,4% și respectiv, 45,2%, în a.2022.
Potrivit datelor Studiului prevalenței factorilor de risc ai BNT (STEPS, 2021), 86,5% dintre adulți de 18 – 69 ani au menționat că se spală pe dinți cel puțin o dată pe zi (91,4% printre femei și 81,6% printre bărbați.). În total, 33,8% din adulți au consultat medicul stomatolog în ultimele 12 luni (40,2% printre femei și 27,3% printre bărbați).
Conform datelor Studiului “Comportamentele de sănătate a adolescenților în context de criză” (HBSC, 2022), 44% de adolescenți cu vârsta 11-17 ani se spală pe dinți mai des decât o dată pe zi, respectiv în 2018 - 43%.
Prevenția este cheia
Toată lumea merită o gură fericită, fără boli bucale. Vrem oameni care zâmbesc atât pe dinăuntru, cât și pe dinafară.
Igienă orală bună
Periați dinții cu pastă de dinți cu fluor de două ori pe zi timp de cel puțin 2 minute. Asigurați-vă că curățați între dinți, de asemenea, folosiți ață dentară sau periuțe interdentare.
Vizite la dentist
Controalele regulate permit medicilor stomatologi să detecteze și să trateze problemele din timp. Nu lăsați anxietatea dentară să vă rețină; prioritizarea sănătății orale aduce beneficii bunăstării mentale pe termen lung. Discutați cu medicul dentist pentru a ajuta să treceți de anxietate.
Purtați dispozitiv de protecție
Utilizați echipament de protecție atunci când faceți sport și călătoriți pe biciclete și motociclete (pentru a reduce riscul de răni faciale).
Opriți consumul de tutun
Tutunul poate duce la cancer oral, iar combinația dintre fumat și consumul de alcool crește și mai mult acest risc.
Evitați gustările cu zahăr
Consumul frecvent de zahăr pe parcursul zilei crește riscul cariilor dentare.
Evitați consumul de alcool
Consumul abuziv de alcool este strâns legat de un risc crescut de apariție a mai multor tipuri de cancer.
Dieta sanatoasă
Zahărul este o cauză principală a cariilor dentare. Mâncați mese bine echilibrate și înlocuiți băuturile dulci cu apă.
Un nou document, Strategia globală și planul de acțiune privind sănătatea orală 2023–2030, a fost lansat de către Organizația Mondială a Sănătății (OMS), care conține setul complet de politici care definesc agenda globală de sănătate orală a OMS pentru 2030. Împreună, aceste documente de politică stabilesc calea pentru a aborda provocările cu care se confruntă comunitățile din întreaga lume și pledează pentru consolidarea integrării sănătății orale în pachetele de beneficii privind bolile netransmisibile și acoperirea universală a sănătății.
Săptămâna Internațională de prevenire a cancerului de col uterin în perioada
28 ianuarie - 04 februarie 2025 cu genericul:
”Împreună pentru sănătate! Testează-te! Vaccinează-te! ”
Săptămâna Internațională de prevenire a cancerului de col uterin în perioada
28 ianuarie - 04 februarie 2025 cu genericul:
”Împreună pentru sănătate! Testează-te! Vaccinează-te! ”
Săptămâna Internațională de prevenire a cancerului de col uterin are loc în perioada 28 ianuarie – 04 februarie 2025. Campania își propune să ne concentrăm atenția asupra persoanelor ale căror vieți au fost afectate de cancerul de col uterin, să găsim soluții și să ne amintim de cei pe care i-am pierdut.
Cunoaștem despre cancerul de col uterin de foarte mult timp. Hipocrate, medicul grec cunoscut drept părintele medicinei, a remarcat că acesta nu poate fi vindecat, mai târziu Harald Zur Hausen a primit Premiul Nobel în 1976 pentru că a descoperit relația dintre cancerul de col uterin și papilomavirusul uman (HPV). Dar au fost necesari încă 30 de ani pentru a fi dezvoltat un vaccin. Consiliul de administrație pentru alimente și medicamente (FDA) a aprobat vacinul HPV în a. 2006.
Cancerul de col uterin este al patrulea cel mai frecvent cancer la femei la nivel global, cu aproximativ 660 000 de cazuri noi și aproximativ 350 000 de decese în 2022 și a doua cea mai frecventă cauză de deces prin cancer în rândul femeilor din Europa de Est și Asia Centrală, unde este asociat cu suferință personală enormă, perturbări sociale și costuri financiare pentru femei, familii și sistemele de sănătate. În fiecare an în Regiunea Europeană a OMS peste 66 000 de femei sunt nou diagnosticate cu cancer de col uterin și peste 30 000 mor din cauza acestei boli care poate fi prevenită. Cancerul de col uterin este o boală dificilă, cu efecte traumatizante, care afectează mai ales femeile cu vârsta cuprinsă între 45-60 de ani, dar și femeile mai tinere. La nivelul Regiunii Europene, proporția cazurilor de cancer de col uterin invaziv detectate într-un stadiu incipient variază considerabil, de la 35% la peste 80%, în funcție de țară. Ratele de supraviețuire până la cinci ani variază de la 54% la 80%.
Acesta este un moment în care majoritatea femeilor lucrează, își îngrijesc familiile sau fac ambele, astfel încât impactul social al cancerului de col uterin este foarte sporit. Aproape fiecare din aceste cazuri ar putea fi prevenite. Programele de screening bine organizate pot reduce ratele cancerului de col uterin cu până la 80% sau cu până la 90% dacă sunt combinate cu vaccinarea HPV a adolescentelor.
În Republica Moldova, aproximativ 300 de femei sunt diagnosticate anual cu cancer de col uterin, asta inseamnă că zilnic este înregistrată o femeie cu cancer de col uterin, iar la fiecare trei zile se atestă un deces din cauza acestei boli.
Virusul papiloma uman (HPV) este cauza principală a cancerului de col uterin. Este o infecție foarte contagioasă care se transmite prin contact sexual sau piele - piele; 80% dintre femeile active sexual se infectează la un moment dat în viața lor. Există peste 100 tipuri de HPV, dar 2 – tipuri 16 și 18 – cauzează 70% din cancere. În cele mai multe cazuri, sistemul imunitar elimină HPV din organism însă infecția persistentă cu HPV poate determina dezvoltarea celulelor anormale, care în timp devin maligne.
Infecția persistentă cu HPV a colului uterin, dacă este lăsată netratată, cauzează 95% din cancerele de col uterin. De obicei, este nevoie de 15-20 ani pentru ca celulele anormale să devină cancer, dar la femeile cu sistem imunitar slăbit, cum ar fi HIV netratat, acest proces poate fi mai rapid și poate dura 5-10 ani.
Fapte cheie
ü Cancerul de col uterin este al patrulea cel mai frecvent cancer la femei la nivel global, cu aproximativ 660 000 de cazuri noi și aproximativ 350 000 de decese în 2022.
ü Cele mai mari rate de incidență și mortalitate prin cancer de col uterin sunt în țările cu venituri mici și medii. Acest lucru reflectă inechități majore cauzate de lipsa accesului la vaccinarea națională împotriva HPV, la serviciile de screening și tratament cervical și factorii sociali și economici determinanți.
ü Incidența este cea mai crescută în rândul femeilor cu vârsta cuprinsă între 30 și 35 de ani.
ü Infecția cu HPV netratată cauzează aproximativ 95% din cazurile de cancer de col uterin.
ü Cancerul de col uterin este cauzat de infecția persistentă cu papilomavirusul uman (HPV). Femeile care trăiesc cu HIV au de 6 ori mai multe șanse de a dezvolta cancer de col uterin în comparație cu femeile fără HIV.
ü Vaccinarea profilactică împotriva HPV, screening-ul și tratamentul leziunilor precanceroase sunt strategii eficiente de prevenire a cancerului de col uterin și sunt foarte rentabile.
ü Cancerul de col uterin poate fi vindecat dacă este diagnosticat într-un stadiu incipient și tratat prompt.
ü Țările din întreaga lume lucrează pentru a accelera eliminarea cancerului de col uterin în următoarele decenii, cu un set convenit de trei ținte care urmează să fie îndeplinite până în 2030.
ü Cancerul de col uterin poate fi vindecat dacă este diagnosticat într-un stadiu incipient și tratat prompt. Cu cât cancerul este depistat mai devreme, cu atât este mai ușor de tratat.
Cine este expus riscului de cancer de col uterin
În multe cazuri, cancerul de col uterin poate fi asociat cu factori de risc. Unii factori de risc pot fi evitați, în timp ce alții nu.
· Istoricul de screening: cei care nu fac teste Papanicolau la intervale regulate au un risc crescut de cancer de col uterin.
· Anumite tipuri de HPV sunt legate de cancerul de col uterin. Scăderea riscului de apariție a HPV poate reduce, de asemenea, riscul de cancer de col uterin.
· Relații sexuale înainte de vârsta de 18 ani și mulți parteneri sexuali se asociază unui risc mai mare de infecție cu HPV.
· Fumatul este asociat cu un risc crescut de cancer de col uterin.
· Cei care au fost infectați cu HIV au un risc mai mare decât media de a dezvolta cancer de col uterin.
· Există dovezi că utilizarea pe termen lung a contraceptivelor orale poate crește riscul de cancer de col uterin.
· Sistem imunitar slăbit: un sistem imunitar slabit nu poate lupta împotriva infecțiilor.
Simptome
• Majoritatea oamenilor nu vor avea niciun simptom de la o infecție cu HPV. De obicei, sistemul imunitar elimină HPV din organism în decurs de un an sau doi, fără efecte de durată.
• Unele infecții cu HPV provoacă mici noduli (negi genitali), care pot apărea pe vagin, penis sau anus și mai rar pe gât. Acestea pot fi dureroase, pot provoca prurit, sângerare și edemarea ganglionilor limfatici regionali.
• Simptomele încep de obicei după răspândirea cancerului:
· sângerare vaginală după sex, sângerare vaginală după menopauză, sângerare vaginală între menstruații sau perioade care sunt mai abundente sau mai lungi decât în mod normal, scurgeri vaginale care sunt apoase și au un miros puternic sau care conțin sânge, durere pelviană sau durere în timpul actului sexual.
• Simptomele cancerului de col uterin avansat (cancerul s-a răspândit dincolo de colul uterin, în alte părți ale corpului) pot include simptomele cancerului de col uterin în stadiu incipient plus: tranzit intestinal dificil sau dureros sau sângerare rectală, urinare dificilă, dureroasă sau sânge în urină, durere de spate surdă, picioare edemate, durere în abdomen, oboseală.
Cancerul de col uterin poate fi prevenit
OMS sprijină o abordare cuprinzătoare pentru prevenirea, detectarea și tratarea cancerului de col uterin. Acest lucru necesită intervenții eficiente pentru femei pe tot parcursul vieții, începând din copilărie. Aceste intervenții includ educație comunitară, mobilizare socială, vaccinare HPV, screening, tratament și îngrijiri paliative. Pentru a realiza acest lucru, programele naționale de sănătate (în special pentru imunizare, sănătatea reproducerii, controlul cancerului și sănătatea adolescenților), organizațiile și partenerii trebuie să lucreze împreună
Cancerul de col uterin este printre cele mai prevenibile cancere: pe lângă faptul că sunt prevenite prin vaccinarea HPV, leziunile precanceroase pot fi detectate cu ușurință prin screening. Atunci când screening-ul detectează leziuni precanceroase, acestea pot fi tratate și cancerul evitat. De asemenea, screening-ul poate detecta cancerul într-un stadiu incipient, atunci când tratamentul are un potențial ridicat de vindecare.
Creșterea gradului de conștientizare a publicului, accesul la informații și servicii sunt esențiale pentru prevenire și control pe parcursul vieții:
• Vaccinarea la vârsta de 9–14 ani este o modalitate foarte eficientă de a preveni infecția cu HPV, cancerul de col uterin și alte tipuri de cancer legate de HPV.
• Screening-ul de la vârsta de 30 de ani (25 de ani la femeile care trăiesc cu HIV) poate detecta boala de col uterin, care, atunci când este tratată, previne și cancerul de col uterin.
• La orice vârstă cu simptome sau îngrijorări, depistarea precoce urmată de un tratament prompt de calitate poate vindeca cancerul de col uterin.
• Adoptarea practicilor sexuale sigure: inițierea vieții sexuale la o vârstă mai matură, utilizarea prezervativelor și întreținerea relațiilor sexuale cu cât mai puțini parteneri posibil.
• Renunțarea la fumat.
Vaccinarea HPV și alte măsuri de prevenire
Începând cu anul 2023, sunt 6 vaccinuri HPV disponibile la nivel global. Toate protejează împotriva tipurilor HPV cu risc ridicat (16 și 18), care cauzează majoritatea cancerelor de col uterin și s-au dovedit a fi sigure și eficiente în prevenirea infecției cu HPV și a cancerului de col uterin.
Ca prioritate, vaccinurile HPV ar trebui administrate tuturor fetelor cu vârsta cuprinsă între 9 și 14 ani, înainte ca acestea să devină active sexual. Vaccinul poate fi administrat în 1 sau 2 doze. Persoanele cu sistem imunitar redus ar trebui să primească în mod ideal 2 sau 3 doze. Unele țări au ales, de asemenea, să vaccineze băieții pentru a reduce și mai mult prevalența HPV în comunitate și pentru a preveni cancerele la bărbați cauzate de HPV.
Studii recente din Regatul Unit, una dintre primele țări care l-au introdus, arată că vaccinarea HPV a redus leziunile precanceroase și cancerul de col uterin cu aproape 90% în rândul primelor cohorte care au primit vaccinul. Suedia estimează, că cancerul de col uterin ar putea fi eliminat peste 5 ani, ceea ce înseamnă că ar înregistra mai puțin de 4 cazuri noi la 100 000 de femei în fiecare an.
În aprilie 2022, Grupul Consultativ Strategic de Experți în Imunizare al OMS a anunțat pe baza unei analize a dovezilor, că un vaccin HPV cu doză unică oferă protecție împotriva virusului care este comparabil cu un program cu 2 doze și că țările pot alege să utilizeze un program cu 2 doze sau 1 doză HPV.
Țările trebuie să atingă o acoperire națională de vaccinare de 90% până în 2030 pentru a fi pe cale să atingă obiectivul de eliminare. Cea mai eficientă modalitate de a atinge această țintă este includerea vaccinării împotriva HPV în programele naționale de imunizare și investirea în strategii de comunicare eficiente.
Cancerul de col uterin și sănătatea mintală
A fi diagnosticat cu cancer de col uterin poate avea un impact fizic, emoțional și financiar semnificativ, care poate dura cu mult dincolo de diagnostic și tratament. Este normal să experimentați o serie de gânduri și sentimente dificile. Nu există un mod corect sau greșit de a gândi și de a simți, dar este important să recunoașteți prin ce treceți pentru a căuta ajutor dacă simțiți că aveți nevoie de el. Un diagnostic și un tratament pentru cancerul de col uterin pot declanșa sentimente diferite, inclusiv: frică și anxietate, griji, izolare sau singurătate, tristețe sau depresie, furie sau iritabilitate, vinovăţie, rușine, durere. În aceste cazuri este important să vă împărtășiți sentimentele.
Poate fi util să împărtășiți orice griji pe care le aveți cu oamenii pe care îi cunoașteți. Vorbiți cu un prieten sau cu un membru al familiei în care aveț încredere, adresați-vă medicului dumneavoastră de familie sau asistentei medicale în caz de necesitate.
Programe naționale de screening
Un instrument important pentru eliminarea cancerului de col uterin este un program național de screening organizat, care asigură furnizarea tuturor serviciilor necesare – de la depistarea și diagnosticarea precoce, până la tratament și îngrijire.
Vaccinarea HPV și programele naționale de screening combinate cu campanii vaste de conștientizare și implicare a comunității, inovațiile din domeniul sănătății sunt mijloace pentru eliminarea cancerului de col uterin. Vaccinarea HPV și screening-ul cancerului de col uterin au fost desemnate drept „cele mai bune intervenții” cu rentabilitate imediată a investiției. Ele reduc semnificativ bolile și decesele evitabile, precum și nevoia de tratamente costisitoare care au efecte secundare grave asupra sănătății.
Eliminarea cancerului de col uterin este o mișcare globală în care fiecare țară și regiune are responsabilitatea de a transpune angajamentele în acțiuni, fără a lăsa pe nimeni în urmă. Țările din Europa se confruntă cu propriul set de provocări specifice. Deși unele țări sunt în pragul de a atinge ținta pentru incidența cancerului de col uterin, există inegalități puternice în ceea ce privește incidența, mortalitatea și accesul la îngrijiri de calitate între țările din Europa.
Accelerarea eliminării cancerului de col uterin ca problemă de sănătate publică în Regiunea Europeană a OMS 2022–2030, vizează principiile de bază, schimbările strategice și acțiunile prioritare pentru a ghida statele membre în atingerea țintelor pentru anul 2030, stabilite de Strategia globală pentru eliminarea cancerului de col uterin -
„90-70-90” :
90% de fete sunt complet vaccinate cu vaccinul HPV până la vârsta de 15 ani.
70% dintre femei sunt testate folosind un test de înaltă performanță până la vârsta de 35 de ani și o nouă testare până la vârsta de 45 de ani.
90% dintre femeile identificate cu cancer de col uterin primesc tratament (90% dintre femeile cu precancer tratate și 90% dintre femeile cu cancer invaziv gestionate).
Prevenirea precancerului și a cancerului asociate cu HPV este, de asemenea, un element cheie al strategiei globale a OMS pentru sectorul sănătății privind HIV, hepatită și infecții cu transmitere sexuală 2022 – 2030, iar rezoluția Adunării Mondiale a Sănătății WHA74.5 (2021) privind sănătatea orală include acțiuni privind cavitatea bucală și cancerul de gât.
Atingerea scopului final al Strategiei globale va necesita zeci de ani de efort susținut. Așadar, în această săptămînă și nu doar, haideți să lucrăm împreună, pentru a forma comunități mai sănătoase prin îmbunătățirea accesului la vaccinarea HPV, screening, tratament pentru precancerul de col uterin și gestionarea cancerului de col uterin. Atingerea acestor obiective necesită un angajament politic puternic din partea statelor membre și investiții adecvate în formarea și gestionarea forței de muncă, posibilitățile de îngrijire, comunicare și monitorizare. Un viitor fără cancer de col uterin este posibil. Aceasta este o oportunitate importantă pentru liderii politici și din domeniul sănătății de a realiza eliminarea cancerului de col uterin. Prin livrarea echitabilă a vaccinului împotriva virusului papiloma uman (HPV), prin programe naționale de screening organizate și prin tratament de calitate, putem preveni și trata cancerul de col uterin.
De menționat, că în cadrul sistemului de sănătate din Republica Moldova este asigurat accesul gratuit la prelevarea testului citologic și vaccinarea contra infecției cu virusul papiloma uman (HPV). Femeile din grupul de vârstă 25-61 de ani, atât cele asigurate, cât și cele neasigurate medical trebuie să se adreseze la medicul de familie și să efectueze testul citologic, o dată la trei ani. Screeningului de col uterin include testul citologic și colposcopia, ce permit depistarea leziunilor precanceroase și a cancerului de col uterin în stadiile incipiente.
Cancerul de col uterin poate fi prevenit și complet tratat:
ü Informează-te
ü Vaccinează-te
ü Fă testul de screening
Zilei Mondiale de combatere SIDA - Unu Decembrie 2024
Campaniei naționale de comunicare, dedicată Zilei Mondiale de combatere SIDA - Unu Decembrie 2024
cu sloganul “Nu te lăsa dus de val!”
Tradițional, în contextul marcării Zilei Mondiale de combatere SIDA - Unu Decembrie, anual în Republica Moldova se desfășoară campania socială de comunicare „Just Test”. În anul curent, campania va avea loc în perioada 25 noiembrie – 25 decembrie cu sloganul “Nu te lăsa dus de val!”, având drept scop informarea tinerilor și a publicului larg, creșterii cererii și extinderii accesului la testarea HIV, și asigurarea unui acces liber la informațiile cu privire la HIV/SIDA.
HIV rămâne o problemă majoră de sănătate publică la nivel mondial, după ce se estimează că s-au soldat cu 42,3 milioane de vieți până în prezent. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) în a.2023, s-a estimat, că circa 39,9 milioane de persoane traiesc cu HIV și aproximativ 630 000 de persoane au decedat din cauze legate de HIV. De asemenea, peste 1,3 milioane de persoane au dobândit HIV în a.2023.
În Republica Moldova (malul drept), în anul 2023 au fost înregistrate 796 cazuri noi de infecţie cu HIV și 221 cazuri de maladia SIDA, inclusiv 91 de persoane au decedat din cauze legate de HIV.
De menționat, că în perioada ianuarie – octombrie 2024 au fost confirmate 609 cazuri noi de infecție cu HIV și 180 cazuri de maladia SIDA.
Prevenirea transmiterii infecției HIV, depistarea persoanelor infectate cu HIV și tratamentul antiretroviral sunt intervențiile prioritare în răspunsul la epidemia HIV/SIDA.
În Republica Moldova sunt disponibile și se implementează cu succes servicii de testarea rapidă pe bază de sânge capilar, servicii de prevenire HIV prin intermediul aparatelor vending și clinicilor mobile. De asemenea, tratamentul antiretroviral, al infecțiilor oportuniste și co-infecțiilor, îngrijirea şi suportul persoanelor care trăiesc cu HIV, prevenirea transmiterii HIV de la mamă la făt, profilaxia pre-expunere și post-expunere – aceste servicii se acordă conform protocoalelor naționale, elaborate în baza ultimilor recomandări ale OMS și UNAIDS. Actualmente beneficiază de tratament antiretroviral 8500 persoane ce trăiesc cu HIV.
Mesajele cheie:
· Sănătatea este un drept al omului!
Toate persoanele ar trebui să aibă acces la serviciile de sănătate de care au nevoie, inclusiv la serviciile de prevenire, tratament și îngrijire HIV, atunci când și unde au nevoie. Protejarea drepturilor subînțelege asigurarea faptului că asistența medicală este disponibilă pentru toată lumea, fără nici o discriminare, indiferent de statutul HIV, de origine, de sex sau loc de trai.
· Există mai multe modalități de prevenire a infecției cu HIV, alege care este potrivită pentru tine. Prevenirea dă putere și protejează!
Împuternicirea persoanelor cu cunoștințe, acces la instrumentele de prevenire, educație și alte servicii – îi va proteja nu numai sănătatea, ci și drepturile. Accesul egal la prevenire este cheia pentru stoparea noilor infecții.
· Ajutați toate persoanele să se simtă în siguranță, accesând serviciile de îngrijire HIV. Abordați stigma și discriminarea!
Stigma și discriminarea compromite lupta împotriva SIDA. Protejarea drepturilor omului este esențială pentru realizarea îngrijirii universale pentru infecția cu HIV și înlăturarea barierelor în calea accesului.
· Acordați prioritate și ajungeți la populațiile-cheie!
Combaterea SIDA necesită acordarea priorității și implicarea tutror, care trăiesc cu HIV, care sunt expuși riscului sau sunt afectați de infecția cu HIV, inclusiv populațiile - cheie: copii, bărbați care fac sex cu bărbați, persoane consumatoare de droguri injectabile, lucrători sexuali, persoane aflate în detenție și în alte locuri închise. Acest lucru este esențial pentru a asigura un răspuns eficient și durabil la HIV.
· Susțineți accesul la tratament pentru a obține suprimarea virusului HIV!
Diagnosticul precoce și terapia antiretrovială consecventă – contribuie ca persoanele ce trăiesc cu HIV să poată duce o viață lungă și sănătoasă.
· Avansați către un viitor fără SIDA!
Protejând dreptul fiecăruia la sănătate și eliminând cazurile noi de infecție, putem realiza o generație fără SIDA și putem asigura durabilitatea răspunsului la infecția cu HIV.
.În contextul organizării și desfășurării Campaniei naționale de comunicare, dedicată Zilei Mondiale de combatere SIDA - Unu Decembrie 2024 cu sloganul “Nu te lăsa dus de val!”, solicităm lucrătorii medicali în colaborare cu ONG-le din domeniu, partenerii locali, APL, instituțiile de educație, mass-media, etc. de a organiza și desfășura acțiuni orientate spre:
1. Promovarea testării HIV atât pentru populația generală, cât și pentru grupurile cu risc sporit de infectare și acces pentru persoanele refugiate din cauza războiului;
2. Informarea populației generale despre riscurile de infectare cu HIV și măsurile de prevenire;
3. Mobilizarea reprezentanților comunității pentru a îmbunătăți eficacitatea activităților de advocacy și a ridica nivelul de sustenabilitate;
4. Reducerea nivelului de discriminare a persoanelor care trăiesc cu HIV și a altor populații cheie și vulnerabile la HIV.
În perioada 25-30 noiembrie 2024, la inițiativa Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, în premieră, se va desfășura Săptămâna națională de promovare a sănătății la locul de muncă, cu genericul „Sănătatea lucrătorilor – economie eficientă a statului„. Scopul campaniei este creșterea nivelului de informare și conștientizare privind diminuarea factorilor de risc care persistă la locul de muncă, precum și importanța adoptării unui mod de viață sănătos prin promovarea măsurilor de prevenție și îmbunătățire a condițiilor de muncă ale angajaților. Evenimentul se desfășoară cu suportul proiectului moldo – elvețian ”Viața Sănătoasă: reducerea poverii bolilor netransmisibile”.
Promovarea sănătăţii la locul de muncă (PSLM) reprezintă efortul comun depus de angajatori, angajaţi și societate în vederea îmbunătăţirii sănătăţii, ce contribuie la reducerea absenteismului, stimularea motivației și creșterea productivității muncii, reducerea fluctuației lucrătorilor, etc.
Potrivit celor mai recente studii recente ale Agenției Europene pentru Sănătatea și Securitatea în Muncă, fiecare euro investit în PSLM aduce un beneficiu de 2,5-4,8 euro în ceea ce privește reducerea costurilor asociate absenteismului.
De menționat, că circa 30 milioane de zile de lucru se pierd din cauza accidentelor de muncă şi respectiv 26 milioane de zile – din cauza bolilor profesionale.
La nivel european, doar în sectorul construcțiilor se înregistrează, anual, peste 1.300 de decese și peste 800 de mii de accidente în muncă. De asemenea, peste 600 de mii de muncitori sunt expuși la azbest, iar peste 50% din angajați suferă de diferite afecțiuni legate de profesie (auditive, musculoscheletice, etc.).
Pe lângă faptul că provoacă suferințe umane incalculabile, accidentele și bolile profesionale constituie un cost economic semnificativ, care reprezintă o pierdere anuală estimată de 3,94% din PIB-ul global.
Astfel, acordarea priorității prevenirii accidentelor și a bolilor profesionale, dar și investiții în promovarea sănătății la locul de muncă vor contribui la stabilirea unei forțe de muncă sănătoase, asigurând crearea economiilor durabile.
Promovarea sănătății la locul de muncă este asigurată de o serie de factori, cum ar fi:
crearea unui mediu de muncă prietenos și favorabil pentru angajați;
încurajarea participării angajaţilor în activităţi de promovare a sănătății;
asigurarea posibilităţii de a face alegeri sănătoase la locul de muncă, etc.
În Republica Moldova, mai mult de jumătate din totalul bolilor înregistrate (transmisibile și netransmisibile) se atestă în rândul populației apte de muncă, adică până la vârsta de 65 de ani. Drept urmare, aceasta duce la absenteism de la locul de muncă (pierderea zilelor lucrătoare) din cauza bolii, pensionare anticipată, invaliditate cu incapacitate de muncă, decese premature.
În contextul desfășurării Săptămânii naționale de promovare a sănătății la locul de muncă încurajăm angajatorii din ramurile economiei naționale, Confederația Națională a Patronatelor, Confederația Națională a Sindicatelor din Republica Moldova să se alăture campaniei pentru promovare a sănătății și a bunăstății populației din Republica Moldova.
Exemple de măsuri pentru promovarea sănătăţii la locul de muncă:
oferirea unui program și a unor locuri de muncă sănătoase;
facilitarea participării angajaţilor la îmbunătăţirea organizării activităţii și mediului lor de muncă;
asigurarea unor oportunităţi de instruire profesională continuă pentru angajaţi;
oferirea suportului pentru programe de renunţare la fumat;
interzicerea consumului de tutun și alcool la locul de muncă;
încurajarea și promovarea activității fizice prin: stabilirea pauselor active, organizarea evenimentelor sportive, etc.;
asigurarea și promovarea alimentaţiei sănătoase la locul de muncă;
susţinerea bunăstării psihice prin oferirea, spre exemplu, de asistenţă psihosocială externă confidenţială, consiliere și formări antistres, etc.
Dreptul la un mediu de muncă sigur și sănătos – este un drept fundamental al omului.
Zilei Naționale de renunțare la fumat – 21 noiembrie 2024
Anual, din 2013, în a treia zi de joi din luna noiembrie potrivit inițiativei Consiliului Naţional Coordonator în domeniul Controlului Tutunului, în Republica Moldova este marcată Ziua Naţională de renunțare la fumat (ZNRF). Scopul evenimentului este sporirea gradului de conștientizare a populației despre riscurile pentru sănătate a produselor de tutun și nicotină și sporirea accesului la servicii de renunțare, consiliere și tratament.
„Respiră liber-alege viața fără fum”, este genericul, din anul curent, al Zilei naționale de renunțare la fumat, care subliniază importanța de a respira un aer curat, lipsit de substanțe chimice, toxice și cancerigene generate de produsele de tutun și nicotină. Consumul de tutun ucide până la jumătate dintre utilizatorii săi, provocând peste 8 milioane de decese în fiecare an. Peste 1,3 milioane dintre aceste decese sunt înregistrate în rândul nefumătorilor expuși la fumul de tutun. Anual, aproximativ 51,000 de tineri cu vârsta sub 20 de ani mor din cauza bolilor asociate expunerii la fumul de tutun.
La nivel global, în anul 2022, circa 37 de milioane de copii cu vârsta între 13-15 ani consumau o anumită formă de tutun. În Regiunea Europeană a OMS, această cifră a ajuns la 4 milioane de consumatori. Consumul de tutun este considerat a fi principala cauză evitabilă de morbiditate şi mortalitate din lume. Aproximativ 80% din cei 1,3 miliarde de consumatori de tutun din lume trăiesc în țări cu venituri mici și medii.
OMS declară despre o tendință îngrijorătoare a utilizării țigărilor electronice, și anume a utilizării într-un ritm alarmant printre tineri. În lume, 1 din 5 tineri spun că au încercat ţigările electronice înaintea celor clasice.
Tutunul este singurul produs consumat legal care poate ucide până la jumătate din cei care îl folosesc. Prevalenţa consumului de tutun în regiunea europeană a OMS (29% pentru populaţia ≥15 ani), este cea mai mare, comparativ cu restul regiunilor. Anual, 650 000 de europeni mor din cauza bolilor asociate tutunului, dintre care 79 000 prin fumat pasiv.
În Republica Moldova, în 2019, 16,3% din adolescenți de vârste 13-15 ani erau consumatori activi ai produselor de tutun și celor care conțin nicotină: 20,4% băieți și 11,8% fete (Studiului GYTS, 2019). Iar, datele studiului Health Behaviour in School-aged Children (HBSC) arată că în Republica Moldova în anul 2022, o tremie dintre elevi cu vârsta de 15ani (24% băieți și 19% fete) erau consumatori de țigarete electronice.
O situație alarmantă a consumului de tutun se atestă și în rândul adulților. Astfel, potrivit ultimului studiu național al prevalenței factorilor de risc ai bolilor netransmisibile (STEPS, 2021), 3 din 10 adulți (18 – 69 ani), sau 29,9% din populația adultă, sunt consumatori curenți ai diverselor produse de tutun, cu o prevalență a fumatului de șapte ori mai mare în rândul bărbaților (52%), comparativ cu femeile (7,7%). Consumul oricărui produs ce conține tutun este un factor de risc major ce condiționează peste 30% din decesele prin cancer, 90% din decesele prin cancer pulmonar, 25% din decesele prin boli coronariene, 85% din decesele prin boli pulmonare cronice obstructive și 25% din decesele prin boli cerebrovasculare, fiind cauza fiecărui al zecelea deces în rândul adulţilor şi reducând viaţa fumătorului în medie cu 10-15 ani.
Produsele din tutun și nicotină, clasificare:
Convențional, produsele de tutun și nicotină sunt clasificate în următoarele categorii:
I.Produse din tutun - produse fabricate integral sau parțial din frunze de tutun destinate consumului uman .
a. Produse din tutun pentru fumat: sunt produse din tutun care produc fum, care este inhalat de utilizator, sau de persoanele expuse la fumul de tutun secundar. Acestea produse includ țigările industriale, produse de tutun pentru rulat, șișa, trabucuri, cigarillos, narghilea. Tot la aceasta categorie se atribuie și produsele de tutun încălzit.
b. Produse din tutun fără fum: sunt produse din tutun, care nu ard și nu produc fum, și care se consumă prin mestecare (tutun pentru mestecat), sugere (snus, nasvay) sau inhalare prin nas (snuff).
II.Produse din nicotină - aceste produse conțin nicotină (din diverse surse) sau derivații acesteia, inclusiv săruri de nicotină, și sunt destinate consumului uman. Reprezentanții acestui grup sunt țigările electronice și pungile cu nicotină.
Produse noi și emergente de tutun și nicotină Țigări electronice. Sistemele electronice de livrare a nicotinei și sistemele electronice de livrare a lichidelor fără nicotină, denumite în mod obișnuit țigări electronice, sunt dispozitive care încălzesc un lichid pentru a crea aerosoli care sunt inhalați de către utilizator. Acestea pot să conțină sau nu nicotină. Principalii constituenți ai aerosolului generat de aceste dispozitive sunt: metale grele (crom, nichel, plumb, staniu), particule fine, formaldehida (carcinogen uman), acetaldehida (cancerigen), acroleina (iritant puternic al sistemului respirator), glicoxal (produce efect mutagen), diacetil (aromatizator), etc. Țigările electronice nu conțin tutun, dar sunt dăunătoare sănătății și nu sunt sigure.
Varietatea țigaretelor electronice evoluează rapid pe piața globală, iar Republica Moldova nu este o excepție. Se deosebesc următoarele generații de țigarete electronice: 1. Minis - cunoscute și sub denumirea de „cigalikes”. Seamănă cu țigaretele obișnuite și sunt de unică folosință; 2. Vape pen-uri - sisteme care pot fi reumplute; 3. Mod-uri și Tank-uri - sisteme care pot fi reumplute și pot fi setate, în funcție de preferințele consumatorului; 4. Vape pods - sisteme închise, de unică folosință (preumplute), care se încarcă prin USB. Unele dintre ele seamănă cu markere, stilouri sau stick-uri de memorie și pot fi ușor confundate și chiar ascunse. Sistemele de țigarete electronice deschise, care permit reumplerea cu lichid, concentrația de nicotină poate atinge până la 130 mg/mL. Sistemele de țigarete electronice închise, precum cele de unică folosință și cele de tip „pods”, conțin, de asemenea, cantități ridicate de nicotină (> 60 mg/mL).
Pungi cu nicotină sunt plicuri/pungi preumplute cu pulbere, conține nicotină, care se consumă prin sugere, plasând plicul între gingie și buza superioară.
Produsele din tutun încălzit sunt produse din tutun care produc aerosoli ce conțin nicotină și substanțe chimice toxice în momentul încălzirii tutunului sau la activarea unui dispozitiv care conține tutun. Aerosolii sunt inhalați de utilizatori în timpul unui proces de aspirare sau fumat care implică un dispozitiv. Produsele din tutun încălzit generează aerosoli, atunci când tutunul este încălzit, iar acești aerosoli sunt inhalați de utilizatori. Concentrația compușilor chimici toxici din aerosolul produs de produsele de tutun încălzit variază. Unii dintre aceștia se regăsesc în concentrații mai reduse, spre deosebire de fumul din țigaretele convenționale, în timp ce alții, precum glicidolul, piridina, trisulfura de dimetil, acetoina și metilglioxalul, se găsesc în concentrații mai ridicate. De asemenea, în aerosolul produselor de tutun încălzit au fost identificați compuși chimici care nu sunt prezenți în fumul de țigară, dintre care patru sunt cunoscuți ca potențial cancerigeni, iar 15 au efecte mutagene.
Dependența de nicotină
Nicotina este un compus chimic derivat din tutun sau sintetizat, care dezvoltă dependență. Expunerea la nicotină în timpul adolescenței, când creierul se află încă în stadiul de dezvoltare, poate avea consecințe negative de lungă durată. Dependența de nicotină la tineri, se dezvoltă mult mai rapid și în concentrații mult mai mici, comparativ cu o persoană adultă.
Dependența rezultă în urma interacțiunii complexe a trei factori: dependența fizică, conexiunea psihologică și conexiunea socială.
Dependența fizică este determinată de nicotină. Odată ajunsă în creier, nicotina se leagă de receptori specifici (receptori de acetilcolină), ceea ce declanșează o reacție chimică cu eliberarea de neurotransmițători, cum este dopamina. Dopamina, care sub acțiunea nicotinei se eliberează în concentrații mult mai crescute, „recompensează” consumatorul pe „calea recompensei” cu o senzație de plăcere și de bine, și astfel consolidează acest comportament. Prin urmare, ca să obțină starea de bine, consumatorul dezvoltă o dorință să consume din nou nicotină. Așa se dezvoltă dependența. Când consumul produselor de tutun sau nicotină este întrerupt mai mult de două ore, majoritatea consumatorilor încep să experimenteze sevrajul de nicotină.
Sindromul de sevraj poate cuprinde: anxietate, nervozitate, dureri de cap, dificultăți de concentrare, somn neliniștit, ș.a.
Aceste simptome provoacă un disconfort fizic și psihic pronunțat și sunt cauza principală a eșecului, în procesul de renunțare la aceste produse. În timp apare nevoia de a consuma din ce în ce mai multă nicotină, pentru a ajunge la acea „stare de bine” și a face față sindromului de sevraj.
Aspectele psihologice ale dependenței influențează modul în care consumatorii își gestionează emoțiile și stările. Mulți oameni folosesc produsele de tutun și nicotină pentru a face față stresului, plictiselii sau tristeții. Dimpotrivă, sevrajul de nicotină poate amplifica aceste emoții negative, făcând renunțarea și menținerea abstinenței mai dificile.
Conexiunile sociale ale dependenței se formează după o perioadă mai îndelungată de consum al produselor de tutun sau nicotină, atunci când se dezvoltă asocierea între procesul de consum cu alte activități cotidiene (de exemplu: consumul de tutun sau nicotină la o ceașcă de cafea; în timpul socializării cu prietenii; sau după masă). Odată ce consumul acestor produse este asociat cu alte activități, devine mult mai dificil de a renunța.
Sănătatea mintală și nicotina
Consumul de nicotină duce la eliberarea dopaminei, care generează o senzație temporară de bine sau plăcere, determinându-i pe utilizatorii de tutun sau nicotină să se simtă bine pe termen scurt și să creadă, în mod eronat, că aceasta ameliorează stresul. Totuși, este esențial de subliniat faptul că nicotina nu reduce stresul pe termen lung, ci doar atenuează simptomele de sevraj (iritație, anxietate și depresie), care apar la aproximativ două ore de la ultima țigară.
Astfel, se creează un cerc vicios: sevraj (iritație, anxietate și depresie) – consum de nicotină – ameliorarea temporară a sevrajului (scurtă senzație de bine) – reapariția sevrajului (agravarea simptomelor de iritație, anxietate și depresie) și tot așa.
Beneficiile renunțării la fumat
Niciodată nu este prea târziu să te lași de fumat! Renunțarea poate aduce beneficii tuturor, la orice vârstă, deoarece organismul începe să se recupereze. Iată câteva beneficii ale renunțării la fumat:
· La 20 de minute, scade ritmul cardiac și tensiunea arterială.
· După 12 ore, nivelul de monoxid de carbon din sânge scade la normal.
· În 2-12 săptămâni, se îmbunătățește circulația sanguină și funcția pulmonară crește.
· În 1-9 luni, diminuează tusea și se normalizează respirația.
· După 1 an, riscul de boală coronariană scade cu 50%.
· După 5 ani, este redus riscul de accident vascular cerebral.
· După 10 ani, riscul de cancer pulmonar scade în jumătate față de cel al unui fumător.
· Iar după15 ani, riscul de boală coronariană este egal ca al unui nefumător.
Recomandări pentru cei care doresc să renunțe la fumat:
1. Evaluarea dependenţei de nicotină;
2. Evaluarea motivaţiei pentru renunţare la fumat;
3. Analiza anxietății şi fricilor legate de procesul de renunţare la fumat;
4. Alegerea de comun acord cu un specialist a unei strategii terapeutice adecvate.
Cele două componente care şi-au dovedit eficienţa în tratarea dependenţei de tutun și nicotină sunt terapia cognitiv-comportamentală şi terapia medicamentoasă:
Ø Terapia medicamentoasă oferă de la substituenţii de nicotină folosiţi sub diverse forme (gumă, plasture, spray nazal, inhalator, tabletă sublinguală) la anti- depresive, antagonişti ai receptorilor nicotinici .
Ø Terapia cognitiv-comportamentală include metode ce schimbă modalităţile obişnuite de a gândi şi a simţi în ceea ce priveşte fumatul şi propria persoană, oferă încurajări, recompense, modificarea cognițiilor iraționale privind reducerea la minimum şi gestionarea dorinţei de a fuma.
Strategia celor 5 R (pentru persoanele care doresc să renunțe dar sunt lipsite de motivație)
ü Relevanţă: răspuns la întrebarea: „De ce este important renunţarea la fumat pentru dumneavoastră?”.
ü Riscuri: Identificarea potenţialelor riscuri legate de sănătatea, atât a riscurilor imediate (ex.: agravările bolilor respiratorii acute), cât şi riscurile pe termen lung (boli cardiovasculare, cancer, etc.).
ü Recompense: Identificarea beneficiilor personale ale renunţării la fumat.
ü Obstacole (engl. – Road-blocks): Identificarea barierelor sau obstacolelor care ar putea sta în calea succesului unei tentative de renunţare la fumat.
ü Repetiţie: Intervenţiile în vederea renunţării la fumat ar trebui să fie făcute în mod repetat, ori de câte ori persoana este dispusă/pregătită să se lase de fumat.
ÎN ATENȚIA PERSOANELOR CE INTENȚIONEAZĂ SĂ RENUNȚE LA CONSUMUL DE TUTUN:
Unica cale de a evita consecințelor consumului de tutun și produselor conexe este renunțarea, iar majoritatea persoanelor care încearcă sa renunțe au nevoie de multă convingere, voință și timp.
Dacă sunteți cointeresat să aflați mai multă informație despre riscurile pentru sănătate a produselor din tutun și nicotină, despre tacticile de renunțare cu succes la fumat, vă sugerăm să navigați pe platforma www.prosanatate.md și www.pas.md
Persoanele care doresc să renunțe la fumat se pot adresa:
la LINIA VERDE a Dispensarului Republican de Narcologie – la tel: 0 800 10001 pentru a obține acces la serviciile de consiliere și la Programele de renunțare la fumat.